Vă mulțumesc tuturor că ați cedat din timpul vostru să îmi citiți invitația la masă. A fost doar prima, deci mai stați prin preajmă, poate data viitoare vom avea ocazia să ne întâlnim față în față.
Fetelor, Lioredana și Alina, vă așteptăm pe la noi duminică 🙂
Să veniți cu poftă de mâncare!
Cine zice că un city-break trebuie să fie neapărat în străinătate? De câțiva ani, ne-am obișnuit să profităm de week-end-urile prelungite ca să vizităm București-ul. Așa profităm de faptul că bucureștenii pleacă la munte sau la mare și orașul e liber, sau cel puțin cât de liber se poate.
Cum Paștele nu ne oferă decât o singură zi liberă și ca să împăcăm și capra și varza, adică să nu trebuiască să stăm mult pe drumuri între casele părintești, anul ăsta am fugit la București. Și ne-am făcut program de vizitat și plimbare.
Normal că am fost la IKEA, (more…)
A fost odată ca niciodată o carte cu povești pentru copii. Dar, pe măsură ce a trecut timpul, adulții au devenit și ei din ce în ce mai interesați de ele. Așa că au început să le adapteze pentru ei, să le modernizeze, să le transforme în fel și chip.
Și așa a venit peste noi potopul de filme inspirate din povești. Pentru copii și nu numai.
Mai întâi să vă spun de seriale. Am urmărit două, nici unul dintre ele nu e pentru copii. Grimm are ca personaj principal un detectiv din Portland (more…)
Caut degustători gurmanzi și prietenoși care să îmi vină în ajutor. Pentru că vreau să încerc o idee, am nevoie de patru persoane dispuse să își sacrifice o după-amiază de duminică la mine acasă.
Vă ofer o masă completă – aperitiv, fel principal și desert. Vă cer la schimb bună dispoziție, poftă de mâncare și 20 de lei de persoană. Și sinceritate deplină (dar miloasă, vă rog) în ceea ce privește rezultatul culinar. (more…)
Ultima zi de vizitat Roma am lăsat-o pentru Catedrala Sfântul Petru și, eventual, Castelul Sant’Angelo.
Catedrala se deschide la 7 jumătate dimineața și este unul dintre cele mai vizitate obiective din Roma, așa că ne așteptam la cozi. Dar nu ne așteptam să fie atât de mulți oameni la 10, când am ajuns noi acolo. Rânduri-rânduri, în piață și pe străzile din jur, mii de oameni mult mai matinali ca noi.
Ca să nu ne lăsăm păcăliți de ghizi locali, ne-am dus la biroul de informații să aflăm mai multe. Intrarea în biserică era liberă, (more…)
Toată lumea știe de Game of Thrones, sau Urzeala Tronurilor, sau, cum e corect, de seria Cântec de Gheață și Foc. Sper că știți și de cărți nu numai de film, și că așteptați ca și mine următorul volum. Dar cum nenea George se mișcă greu cu scrisul și cu editatul bibliilor din Westeros, trebuie să ne umplem timpul cu ceva. Și vă propun alte serii fantasy, mai scurte și deja terminate (aproape toate). Deci nu mai trebuie să așteptați scriitorii să își facă treaba.
E o serie formată din 6 părți (3 volume), al cărei personaje principale sunt doi hoți, Hadrian și Royce. În urma unor contracte buclucașe, (more…)
Chili con carne este o tocăniță de fasole cu carne tocată, picantă datorită ardeiului iute, care se mănâncă de obicei cu tortilla. Pentru că nu ne place foarte tare varianta cu carne, am hotărât să variem puțin – am scos carnea și ardeiul iute (din cauză de Cosmin) și am adăugat un cartof dulce și câteva arahide. Plus o garnitură de quinoa, să fie ceva consistent.
Știu că abia am pus o rețetă cu quinoa, dar, la cererea publicului, revin cu ceva de post. Totul e foarte ușor de pregătit. (more…)
Unul dintre lucrurile pe care le-am aflat după ce am născut este că nu suport să aud copii plângând.
Am auzit odată o mamă povestind cum și-a învățat ea fetița să doarmă singură în cameră când avea trei luni. Aparent simplu – a pus-o în pătuț și a lăsat-o să plângă trei seri. La început 16 minute, după aia 9 și în ultima seară 2-3 minute. După aia, gata, fetița adormea și dormea singură fără probleme. Am râs atunci, mi se părea amuzant să stai să cronometrezi cât a plâns copilul.
Când avea Cosmin 4-5 luni și plecam de la Palas cu mașina, (more…)
De când am văzut trailerul la Cartea Junglei, am hotărât că merită un bilet la cinema. Părea o adaptare cel puțin interesantă a poveștii lui Kipling. Și am avut dreptate. Au fost două ore minunate. În care amintirile desenelor animate pe care le-am văzut când am crescut s-au amestecat plăcut cu noua variantă.
Povestea a rămas neschimbată. Mowgli este un pui de om găsit în junglă de pantera Bagheera (more…)
Eram în anul I de facultate. Mai exact în luna I de facultate, că nu trecuseră nici trei săptămâni de când începuse viața de Iași. Unul dintre colegii de cameră ai băieților, care avea o prietenă la Liceul de Arte, ne-a invitat la filarmonică la un concert de vioară.
Ce fain, ne gândeam, asta înseamnă viața într-un oraș mare – mergi la un teatru, la un concert, te culturalizezi, te faci intelectual, ce mai?!
Așa că ne-am îmbrăcat frumos, că doar mergeam la un concert de muzică clasică, și am luat tramvaiul până la Filarmonică. (more…)