V-am zis cât de mult ne plac pastele? Sigur, sigur nu v-am zis? Atunci vă zic acum, suntem o familie de mâncăcioși de paste. Dacă ar exista cuvântul ăsta, am fi pastofagi.
Avantajul mare al pastelor este că nu te plictisești de ele. Există sute de rețete și combinații de sosuri, pentru toate gusturile. Adică poți să pui peste ele cam orice ai în frigider. Carne, pește, legume – chiar orice.
Iar apoi, se fac repede. Deci, când ajung de la serviciu cu foame mare și răbdare puțină, (more…)
Faptul că am lucrat atâția ani într-o firmă italiană și că am fost de nenumărate ori prin Italia și-a pus amprenta și asupra obiceiurilor alimentare. Acolo am învățat și m-am obișnuit să beau apă când mi-e sete (chiar dacă e în timpul mesei), să beau o cafea după masă pentru că ajută la digestie (nu doar te ține treaz), să mănânc friptură în sânge și să beau un vin roșu bun la masă și un limoncello la final.
La noi la Italia m-am obișnuit cu paste. Gătite în nenumărate moduri, cu multe tipuri de sosuri, în n-șpe forme, la prânz sau la cină. Am fost chiar la un restaurant unde erau peste 200 de feluri de paste. De fapt același fel de paste, dar în jur de 230 de sosuri.
Așa că și acasă gătesc paste destul de des. Mie îmi plac mai mult cu sos de roșii, lui Felix mai mult cu sos de smântână, iar Cosmin mănâncă aproape de oricare – paste să fie. (more…)