Cosmin la masa

Țara te vrea tuns

– Feeelix, hai să-l tundem pe Cosmin. Tot mergem la Carrefour azi, intrăm şi la frizerie. Poate stă.

– Ei, şi dacă nu stă, asta e, încercăm altă dată.

– Normal, nu tundem copilul cu forța.

Zis și făcut, ajungem la Carrefour, mâncăm ceva (nu intrăm niciodată la cumpărături flămânzi), și ne îndreptăm apoi curajoși spre frizerie. Hmm, bun, e un băiat tinerel și destul de prietenos. Mă așez pe un scaun cu Cosmin în brațe. Deja începe să devină circumspect când îl vede pe nenea ăla bărbos cum se apropie de noi cu un prosop mare și galben. Rezistă bine când e înfășurat cu totul în pătură (doar e la mine în brațe, deci totul e safe deocamdată). Dar și ăștia, n-au și ei ceva mai mic pentru copii?

– Cu ce număr vreți? 4? 6?

– Nu știu, cel mai mare?! Nu vreau să rămână chel.

– 6 să fie.

Acu’ i-acu’, începe distracția, băiatul pornește mașina de tuns. Cosmin se uită din ce în ce mai curios – ce se întâmplă și ce vreți să îmi faceți? Puf, zboara primele șuvițe. Puf, iar o tură. Si copilul rezistă. Uraaa, nu plânge, am scăpat. Mai este doar pe la spate.

– Ce mașină faină aveți,  încep eu să fac conversație, deja relaxată.

– De ce, pentru că e silențioasă? Da, am scăpat-o pe jos mai devreme și am crezut că s-a stricat, dar încă merge.

Și deodată… aaaah, oaaaa…lacrimi, lacrimi…șiroaie, plâns în hohote…începe să se zbată și să se miște, e imposibil să te mai apropii cu mașina de el. Felix sare repede cu telefonul.

– Hai să găsim ceva să ne uitam, uite ce are tata aici.

– Nu te speria, că nu se întâmplă nimic, doar te tundem puțin.

– Nu vrei să fii băiețel frumos, zice și frizerul, cu cel mai stângaci ton pe care l-am auzit vreodată (ce spui, nene, adică nu e deja frumos copilul meu?!)

Nimic nu funcționează, orice am încerca. Dimpotrivă, îl simt deja cum începe să mă caute pe la bluză, după alinarea supremă. Stau și mă gândesc un pic, dar mă răzgândesc repede, nu avem cum să îl tundem în timp ce-l alăptez.

– Hai să facem o pauză și mai încercăm mai încolo. 

Îl ia Felix la o plimbare prin frizerie, și eu rămân cu nea Costel, frizeru’ super meseriaș la vorbit cu copiii.

– Și, vin mulți copii pe aici? Cum se comportă?

– Daa, vin o grămadă. Unii stau…majoritatea plâng..

Mda, deci atâta lume vine și tot degeaba, n-ai prins și tu vreun skill, ceva, să știi să tunzi rapid un bebeluș. Băieții revin și încercăm să îl distragem cu diverse perii, piepteni, oglinzi. Degeaba, cum îl vede pe bărbos cu mașina, cum se strânge și se lipește de Felix.

– Ia dați mașina aia încoace, pot să îl tund eu?

– Da, sigur…da’ vă rog să n-o scăpați, și se duce cu telefonul pe o canapea.

Și încet-încet, pornim mașina, ne jucăm un pic cu ea, mai luăm și o periuță, mai zicem un banc și reușesc să îl tund peste tot. Frizerul hăhăie pe canapea, a găsit ceva fain tare pe youtube. Când mă apropii de final, vine și el în control.

Mai luați un pic pe aici, pe creștet. Da, da, așa e perfect. Și aici un pic… ia uite ce mașină mică am, pentru copii (începe iar cu tonul ăla nepriceput), hai să te facem frumos (pe cine faci tu urât, băi, urâtule?)

Măcar se mișcă repede și reușește să-l aranjeze și după urechi. Și, gata, am terminat, avem un copil tuns. numai bun de scos în poză. Plătim (lăsăm și bacșiș, că, na, ne-a lăsat să-i folosim uneltele) și plecăm cu alt copil de acolo, după cum se vede și mai jos. Și cu gânduri serioase de a investi într-o mașină de tuns foarte-foarte silențioasă.

This slideshow requires JavaScript.

 

 

 

One thought on “Țara te vrea tuns

Dacă aveţi ceva de comentat