(Continuare de la prima tură cu plâns )
Pentru că Felix și-a murdărit cu dulceață felia de pâine cu unt.
Pentru că laptele e prea cald. Sau prea rece. Și pentru că mâncarea (more…)
(Continuare de la prima tură cu plâns )
Pentru că Felix și-a murdărit cu dulceață felia de pâine cu unt.
Pentru că laptele e prea cald. Sau prea rece. Și pentru că mâncarea (more…)
Ce faci când îți spune prima minciună? Te îngrijorezi sau te minunezi că s-a gândit la asta?
***
Cine a spus ca toamna dormi mai mult când se schimbă ora, n-are copii mici. Cosmin s-a trezit la 6 jumătate cu mare chef de joacă 🙁 Și nu, nimeni din casă n-a dormit o oră în plus.
***
Ce te faci dacă deja are preferințe la mașini și la șoferi? Dacă e Panda, conduce mama, că e mai interesant. Dar e super și când conduce tata mașina ma-maaa (mare) pentru că el conduce weeeeeee (repede).
***
Ai putea să ieși din casă cu copilul îmbrăcat în pijamale și să-l duci așa la grădiniță? Daaaaa, sigur că da, după jumătate de oră în care a refuzat să se schimbe. Încă nu s-a întâmplat, dar am plecat cu halatul de baie după noi.
***
Cum se poate să fie un scumpel acum și un antipatic în două minute?!
***
Ne bucurăm că se îmbracă sau dezbracă singur. Ne mai trece din bucurie când se îmbracă înapoi cu pijamalele când abia reușisem să-l schimbăm pentru plecat din casă.
Ne întorceam de la grădiniță într-o seara și tocmai ne apropiam de la brutăria de la colțul străzii. M-am gândit că avem pâine acasă și nu dădeam nici un semn să mă opresc. Când, deodată, Cosmin strigă din spate:
– Mamaaa, pâineee!
Am pus frână, am tras pe stânga că acolo era loc și m-am întors la el:
– Ce-ai spus, pui?
– Pâine, pâineee!!!
Și atunci a fost ziua în care Cosmin a început să vorbească. (more…)
– Cosmin, hai să te îmbraci pentru grădiniță!
– Nu, nu! Tataaa!
– Bine, vine tata să te îmbrace.
Mă spăl repede pe dinți și aud cu plăcere cum Felix chiar reușește să îl schimbe din pijamale în haine de ieșit din casă. Și chiar fără proteste. Surprinzător de ușor.
– Hai să ne încălțăm. Încercăm papuceii ăștia noi? Uite ce frumoși sunt!
– Nuuu, apiii maaaa-maaa (sunt pentru copii mari). (more…)
Conform dicționarului, este un acces necontrolat de furie și frustrare, care se întâlnește mai ales la copii mici, în general între 1 și 3 ani. Mai pe românește, datul cu fundul (sau cu capul) de pământ din senin, lovitul celor din jur, țipatul și plânsul fără motiv. Toată lumea a văzut cel puțin un copil trecând prin asta, niște părinți stânjeniți care încearcă să-l potolească, s-au minunat și au dat din cap atotștiutori – ce ți-e și cu copii din ziua de azi…
Să studiem puțin definiția. În primul rând e vorba de un acces necontrolat. Copilul nu vrea să ne facă de râs, nu vrea să ne enerveze, nu are o plăcere în a se da cu capul de parchet. Pur și simplu nu se poate controla. (more…)
Săptămâna trecută vă povesteam ce trebuie să facem la un botez când suntem nași. Acum să trecem la un alt moment important în tradiția românească pentru a întări legăturile între nași și fini – tăiatul moțului.
Când bebe face un an, îl sărbătorim cu drag și spor, dar mai ales, îl tundem și îl punem să își ghicească viitorul. Cam asta înseamnă pe scurt tăiatul moțului.
Rolul cel mai important la petrecere îl are nașa (vă gândeați că cel mic, nu?!). (more…)
Când m-am gândit prima oară la articolul de față, vroiam să spun că săptămâna UNU de grădiniță a fost un succes.
Pentru că, oarecum, așa a fost. Cosmin a fost foarte încântat de grădi, îi plac copii, nu a plâns aproape deloc când l-am lăsat dimineața. Deci, de bine, nu?
Între timp am stat acasă cu o otită, dobândită (sau nu, că nu m-am lămurit încă de la ce se face otita) după prima săptămână de grădiniță. Și m-am mai gândit și mi-am dat seama că nu a fost totul chiar roz.
Cosmin parcă a crescut după doar o săptămână. Clar vrea să fie mai independent, vrea să își pună singur mâncarea în farfurie, să se îmbrace și să se dezbrace singur, să se spele singur pe mâini. Și multe altele care nu îmi vin acum în minte dar care ne chinuie zilnic. (more…)
Recent am marcat al treilea botez în rol de nași și am adăugat la colecție și o finuță. Ca la orice botez, am început pregătirile din timp și cum am câștigat și experiență au mers destul de repede.
Să vă povestesc despre lista de cumpărături pentru botez. E destul de cuprinzătoare și e legată de două momente importante – botezul propriu-zis de la biserică și băița de a doua zi de acasă.
La biserică e nevoie de: (more…)
– A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti o babă și-un moșneag, încep eu povestea. Și aveau o căsuță, o curte..
– Maaa, continuă el arătând un cerc mare cu mâna.
– Maaareee…și o grădină…
– Maaaaaa, face el un cerc și mai mare.
– Și mai mare. Și, într-o zi, moșul s-a dus să culeagă niște ridichi din grădină și a găsit o ridiche… (more…)
Anul ăsta am decis să facem o aroganță și să mergem în concediu cu mașina. Că n-am mai fost de mult și lui Felix îi era dor de condus.
Așa că, logic, am căutat mai întâi o destinație locală, mai apropiată. După o cercetare intensă de câteva zile, multe e-mailuri trimise și mirări la prețurile super-ultra-wow de la pensiunile și hotelurile românești, am ajuns să ne mutăm cu gândul spre țări străine. Iar am căutat pe net, în stânga și în dreapta, dar până la urma am ajuns la o agenție de turism. Pe scurt, am ales Grecia, Halkidiki, Pefkohori și hotel Anna. Pentru șase nopți cu demi-pensiune am plătit 570 de euro.
Cel mai mult ne speria drumul de la București până la greci, (more…)