A trecut mai bine de un an de când Cosmin a început să guste din mâncarea solidă. După cum vă spuneam aici, noi am ales auto-diversificarea. Adică am lăsat copilul să decidă cât, ce și cum mănâncă. Fără piureuri, fără desene, fără avioane – o masă se desfășoară cât de normal posibil, eu gătesc la fel și pentru noi și pentru el, el apreciază (sau nu) eforturile mele culinare.
Teoria v-am mai povestit-o, acum să vă zic cum a decurs de fapt auto-diversificarea asta.
În primul rând nu l-am obligat sau păcălit niciodată să mănânce. Nu a vrut ceva anume, sau nu îi era foame când îi ofeream eu, sau vroia să se joace în loc să mănânce, (more…)