Ema

Poveste cu nervi

Expozițiunea

Iuți la mânie și degrabă vărsătoriu de sânge. Cam așa sunt ăstia doi micii de ne bântuie prin casă.

Intriga

Prea multe haine sau prea puține sau (doamne-ferește) nepotrivite, prea caldă mâncarea sau prea rece, prea mult somn sau prea puțin și câte și mai câte… Nu e nevoie de mari motive ca să se transforme din cei mai scumpi copii din lumea asta într-o tornadă plângătoare și/sau urlătoare.

Desfășurarea acțiunii

Cea mică își începe cu succes teribila vîrstă de doi ani (the terrible twos) cu schimbări de stare, dorințe de independență cu orice preț și nevoia de a face lucrurile fix la fel de fiecare dată. Pe deasupra, se mai adaugă si o tendință de imitație a lui Cosmin. de ne dă pe spate cu gesturile copiate de la el 🙂

Cosmin e într-o perioadă de antrenament pentru adolescență cred. Adică noi, părinții, suntem acolo doar ca să îi acoperim nevoile de bază (gen mâncare, transport, jucării) și să îi citim ore întregi pagini din Habarnam. Deci dorințele noastre sunt ignorate, regulile încălcate și totul este considerat negociabil.

Punctul culminant

Dacă sunt persoane care nu știu în ce moduri se manifestă un copil nemulțumit, vă lămuresc imediat. Pot fi mai multe reacții – plâns, urlete nearticulate, țipete articulate, aruncat pe jos, aruncat cu obiecte, etc.

Gradul de escaladare și de rezolvare diferă de la caz la caz. Ema plânge de i se rupe cămașa în spate de la început până la final. E aproape imposibil de distras sau consolat până nu îi trece. Cosmin se poate porni cu un plânset de jale, din adâncurile sufletului – trece de obicei cu îmbrățișări și vorbe bune. Sau începe cu un nu mârâit, continuă cu stai să îți zic ceva, urmează un nuu, nu mă asculți sau nu mă interesează ce spui și se termină cu vreau să fiu singur, lasă-mă în pace și un trântit de ușă în față.

Deznodământul

Fix ca în restul naturii, după furtună iese soarele. Așadar, copiii răsar mai liniștiți, cu sentimente mai bune, dornici de joacă și conectare. Noi suntem extenuați, cu vagi dorințe de a pleca de acasă sau de a ne retrage într-un colț. Până data viitoare, când totul se repetă.

Dacă aveţi ceva de comentat