Soțul meu nu mă ajută

Nu, nu e o postare de ‘să mă plâng’. Chiar dimpotrivă.

Soțul meu, adică Felix, nu mă ajută la treabă în casă. Pentru că nu este un angajat sau un musafir care să facă treabă la cerere sau din politețe. Suntem o echipă și facem lucrurile împreună. Că are preferințe la ce anume să facă, e altă poveste 😀

Nu MĂ ajută cu copiii. Sunt și copiii lui și avem grijă de ei împreună. Da, schimbă și scutece la nevoie. Și da, le face și baie. Nu mai zic că se joacă sau că le citește. Și să îi vezi pe amândoi piticii cum fug (fiecare în felul lui) la ușă când vine Felix acasă și se cațără pe el e o încântare.

De când mi-am dat seama de asta și am încetat să îl văd ca pe o persoană care MĂ ajută, sunt mai relaxată. Fiecare face ce și cum poate. când poate. Nu stau cu gura pe el, că nici el nu mă urmărește să vadă ce am făcut eu. Și uite, copiii au mâncare, sunt curați și ajung la timp la grădiniță. Și nici noi nu o ducem rău 🙂

Există mai multe studii despre cum tații stresează mamele mai mult decât copiii. Le stresează pentru că ei sunt văzuți de mame ca o grijă în plus, nu ca un partener egal în casă. Dar uitați-vă la el și privit-ti-l ca pe un adult, nu ca pe un alt copil, și veți fi ok, mai dispar din griji și din stres.

Sau alte studii care spun că și în familiile în care ambii soți fac treabă în casă, tot femeia săraca muncește de fapt mai mult. Pentru că ea organizează casa – liste de cumpărături, zile de naștere, programul de la grădiniță, etc. Exista și o soluție rapidă la această problemă – să uiți să cumperi hârtie igienică o dată. Aparent soțul iși va aminti mereu de ce anume mai e nevoie prin casă. Nu știu dacă merge, nu am testat (încă!).

Dacă aveți dubii despre cum ar funcționa egalitatea și parteneriatul acasă, gândiți-vă la ce îi învățați pe copiii voștri. Că dacă e băiat, nu are nici o responsabilitate în casă și că are mereu nevoie să i se spună ce să facă? Sau că dacă e fată, are obligația de a organiza și de a face ea totul? Dar asta e o discuție foarte-foarte complexă, cu care voi reveni.

Deocamdată, închei cu mulțumiri. Cum cui? Lui Felix, pentru multele lucruri cu care nu mă ajută.

P.S. Tot studiile de mai sus spun că soții au nevoie de un ocazional bravo 😉

Dacă aveţi ceva de comentat