Viața practică acasă

De un an de zile, Cosmin merge la o grădiniță Montessori, unde pentru copiii de vârsta lui, principala arie de activități este viața practică – măturat, spălat, gătit și alte activități asemenea.

Dar interesul lui pentru ajutat mama prin casă era destul de ridicat și înainte de grădiniță. Și l-am încurajat mereu, cu learning-tower-ul pentru bucătărie, măturica lui mică, cârlige mari de rufe, acces la mașinile de spălat.

Treburile pe care le face prin casă,cu sau fără ajutor, pot părea simple pentru noi, adulții, dar pot fi o provocare pentru un copil de 2-3 ani. Executarea acțiunilor într-o anumită ordine și într-un anumit mod, îndeplinirea unor instrucțiuni simple, munca în echipa – nu sunt lucruri mici.

Ce facem noi prin casă?

Spălăm rufe – la mașina de spălat (evident). Eu sortez hainele, el le cară și le bagă în mașină, punem detergent și balsam împreună (după multe lupte pentru a obține acest împreună), apoi eu setez programul (iar lupte) și el pornește mașina, fiind așa drăguț că apasă și butoanele pentru a activa blocarea pentru copii. Apoi le scoate, le cară și împreună le punem pe sârmă.

Spală vase – și la mașina de spălat și la chiuvetă. Le scoate din mașină, o pornește, nu prea vrea să le pună sub pretextul că sunt murdare, mama. Chiuveta din bucătărie e un loc magic, orice se întâmplă acolo e minunat. Spală vase, spală fructe și legume, ar fi în stare să se spele și el în chiuvetă.

Gătim – de la salate la clătite, de la sandvișuri la înghețată, mă ajută cu spălatul legumelor și fructelor sau cu tăiatul și pusul în boluri. Folosește robotul de bucătărie, alege ingredientele pentru laptele cu cereale, gustă tot ce se poate gusta crud sau gătit, bate ouăle pentru omletă. Bucătăria și gătitul îl fascinează și îl pot ține ocupat destul de mult încât chiar pot să fac ceva de mâncare împreună cu el. De cele mai multe ori, cel puțin.

Facem cafea – asta e o mare chestie. A învățat să folosească espressorul cu pastile și știe cum să facă o cafea cap coadă. Știu că nu e complicat, și nu îl lăsăm încă singur pentru că vorbim totuși de lichide fierbinți. Dar îl țin ocupat 5-10 minute în diminețile de week-end până reușim să ne trezim de tot.

Și pentru că începuse să gătească peste tot prin casă niște supe și sandvișuri imaginare, am cumpărat și o bucătărie în miniatură. Iar acum și-a deschis propriul restaurant, la care ne servește paella cu fructe de mare cel puțin o dată pe săptămână.

Dacă aveţi ceva de comentat