La plaja

Concediu de (ne)odihnă

Anul ăsta am decis să facem o aroganță și să mergem în concediu cu mașina. Că n-am mai fost de mult și lui Felix îi era dor de condus.

Așa că, logic, am căutat mai întâi o destinație locală, mai apropiată. După o cercetare intensă de câteva zile, multe e-mailuri trimise și mirări la prețurile super-ultra-wow de la pensiunile și hotelurile românești, am ajuns să ne mutăm cu gândul spre țări străine. Iar am căutat pe net, în stânga și în dreapta, dar până la urma am ajuns la o agenție de turism. Pe scurt, am ales Grecia, Halkidiki, Pefkohori și hotel Anna. Pentru șase nopți cu demi-pensiune am plătit 570 de euro.

Cel mai mult ne speria drumul de la București până la greci, cam 10 ore de mers continuu conform Google Maps, deci vreo 12 ore cu tot cu opriri (după planurile noastre). Am ajuns de fapt în 13 ore, un pic mai mult decât era planul. Am pierdut mult, cam o oră, la vamă – am nimerit schimb de tură la bulgari și coadă cu multe mașini non-UE la greci. Dar se pare că grijile noastre în legătură cu Cosmin au fost nefondate.

This slideshow requires JavaScript.

Ne-am jucat, am numărat camioane, am cântat, am spus povești (100 x ridichi uriașe) și am citit cărți (50 x Jorg Pofticiosul), plus ceva ore de somn – drumul a trecut cu bine. Și, cu toate că eram pregătită sufletește să renunț la regulile mele anti-telefon, nu am avut nevoie decât foarte puțin de el, că pe ultima sută de metri am mai răgușit și eu.

Concediul în sine a fost prea scurt. L-am petrecut ca pensionarii, la piscină, doar ca mult-mult mai activ. Practic, n-am stat deloc jos în același timp. Cel puțin unul dintre noi trebuia să supravegheze Cosmin-ul în apă. Și a stat mult în apă, mult tare, aproape tot timpul cât nu dormea și nu mânca. Hotelul avea piscină specială pentru copii, mare și încăpătoare și dotată cu spațiu de joacă, ceea ce a fost foarte convenabil pentru că lui Cosmin nu i-a plăcut marea. Cum plaja era destul de murdară (gunoaie și chiștoace de țigări aruncate peste tot) și îngustă, nu ne-a părut rău să ne petrecem ziua pe malul piscinei.

This slideshow requires JavaScript.

În rest Grecia a fost cum ne-o aminteam – călduroasă, frumoasă, cu papa bun și oameni prietenoși. Avantajul afacerilor de familie, cum sunt majoritatea restaurantelor și hotelurilor grecești, este că ceea ce se pierde la servicii se câștigă la atmosferă și amabilitate. În cazul nostru, nepotul patronului a fost un pic de baby-sitter pentru Cosmin, care îl urmărea peste tot cum îl vedea.

Deci, ca de obicei, concediul în Grecia a fost o reușită. Poate chiar o să mai revenim (însoțiți măcar de o bunică, că am văzut noi că așa fac oamenii mari 😀 ).

This slideshow requires JavaScript.

Dacă aveţi ceva de comentat