Cosmin doarme

De ce

De ce fac oamenii copii? De ce se chinuie cu nopți nedormite, plimbat și legănat, alăptat, cumpărat lapte praf sau scutece? Motivele sunt multe și diferite. Unele sunt ciudate sau complet fără legătură cu copilul rezultat. Iar altele sunt de-a dreptul ridicole sau, și mai rău, egoiste.

Să își facă datoria față de societate sau față de omenire. Zic că la fel de bine ar putea să planteze un copac sau o sută,  să aibă grijă de un bătrân ori de copii altora, mai puțin norocoși.

Să se căsătorească sau să nu divorțeze. Dar o relație între doi oameni se bazează pe dragoste și afinități, nu pe un copil. Să pui asemenea responsabilități pe umerii unui copil și să crezi că ți-ar putea salva căsnicia, mi se pare doar un semn de teribil egoism. Și te ascunzi în spatele “binelui” copilului, forțând emoțional un om să rămână lângă tine.

Să aibă cine sa le aducă o cană de apă la bătrânețe. Adică în loc să îți faci o pensie privată sau o asigurare, faci și crești un copil și arunci responsabilitatea bătrâneții tale pe umerii lui. E normal și natural ca părinții să fie ajutați de copii, dar din dragoste și respect, nu din obligație.

Motive și motivații sigur mai sunt, eu din astea am observat sau am auzit la unul-altul. Nu știu dacă sunt sau nu greșite, mie personal nu mi se par corecte pentru nici unul dintre cei implicați. Nici pentru părinți, și în nici un caz pentru copil.

Cred că decizia trebuie să vină când simți că vrei, că ai nevoie, că îl faci pur și simplu pentru el, nu din considerente financiare sau sociale. Nu te poate convinge nimeni să ai un copil, dar el e singurul care nu are nici un cuvânt de spus în toată ecuația asta. Și lui ar trebui să îi fie cel mai bine. Deci, măcar în privința asta cred că ar trebui să gândim cu inima.

Dacă aveţi ceva de comentat